Eficiență ridicată cu tehnologia noastră de top

Obțineți economii semnificative ale costurilor cu pompele noastre de vid cu palete rotative R5:

Consum scăzut de energie
Cu până la 57 % mai mic față de pompa de vid cu șurub etanșată cu ulei testată

Cicluri de ambalare ultra rapide
Cu până la 10 % mai multe cicluri de ambalare față de pompa de vid cu șurub etanșată cu ulei testată

Fiabilitate ridicată

Citiți configurația completă de testare aici:

Pompele de vid sunt componente importante în procesul de ambalare a produselor alimentare proaspete. Care pompă de vid oferă cel mai înalt factor de eficiență? O comparație directă poate oferi răspunsul la această întrebare, atât timp cât configurația de testare a fost proiectată în mod inteligent. Un studiu comparativ recent publicat sugerează superioritatea unei pompe de vid cu șurub etanșată cu ulei. Totuși, acest rezultat survine numai utilizând o configurație de testare care pare foarte nerealistă. Acum, organizația independentă de testare TÜV Süd a realizat de asemenea o comparație a pompelor de vid implicate. Aceasta a inclus simularea realistă a unui proces industrial standard. În aceste condiții, rezultatul este clar în favoarea pompelor de vid cu palete rotative lubrifiate cu ulei.

Acest articol analizează în paralel două teste comparative. Pentru claritate, acestea sunt denumite în continuare Testul 1 și Testul 2. Pentru o lecturare mai facilă, pompa de vid cu șurub etanșată cu ulei este prescurtată ca pompa SVP, iar pompa de vid cu palete rotative lubrifiată cu ulei, ca pompa RVVP.

Testul 1: Control bazat pe necesar comparat cu funcționarea la sarcină maximă Acest test a fost inițiat de către producătorul pompei de vid cu șurub etanșată cu ulei (SVP). Compania este specializată în principal în compresoare, iar utilajul în cauză este un produs derivat din tehnologia compresoarelor. Aceasta a fost comparată cu o pompă de vid cu palete rotative lubrifiată cu ulei (RVVP) R5 RA 0630 C de la Busch. Totuși, configurația de testare nu permite o comparație realistă din mai multe motive. Ciclul de testare a simulat diverse procese bazate pe vid. Totuși, în mod evident au fost incluse și pauzele de producție, inclusiv timpii nocturni de întrerupere a funcționării pe parcursul cărora pompa RVVP, spre deosebire de pompa SVP, a continuat să funcționeze. În cadrul testului, pompa SVP a fost operată ca parte a unui sistem cu convertizoare de frecvență și sistem de control integrat, care a oprit pompa de vid în timpul pauzelor. Pe de altă parte, pompa RVVP a fost aparent conectată ca un utilaj izolat, care a funcționat continuu la putere maximă. Testul 1 a comparat în mod proverbial merele cu perele. Firește că funcționarea continuă a pompei de vid a consumat mai mult curent electric decât omoloaga sa reglată, care a fost oprită automat în timpul pauzelor. Și pompa RVVP ar fi putut fi echipată cu un convertizor de frecvență și un sistem de control – Busch oferă o astfel de versiune a acestei pompe de vid. În acest fel s-ar fi creat condiții de pornire similare. În mod evident, acest lucru nu s-a făcut. Din păcate, din descrierea testului lipsesc informațiile exacte privind astfel de condiții cadru esențiale. Din cauza designului său, o pompă RVVP are în general cel mai ridicat consum de putere în faza de punere în funcțiune, între presiunea atmosferică și aproximativ 300 mbar (Fig. 1). Totuși, consumul de putere scade drastic odată cu scăderea presiunii de admisie. O pompă SVP, pe de altă parte, consumă aproximativ aceeași cantitate de putere între presiunea atmosferică și presiunea finală. Acest lucru înseamnă că o pompă RVVP necesită considerabil mai puțină putere în domeniul de funcționare dintre presiunea finală și 100 mbar decât o pompă SVP.

Testul 2: Condiții egale Al doilea test comparativ (Fig. 2) a fost recent realizat de organizația independentă de testare TÜV Süd. Aceasta este una dintre instituțiile de top de acest tip. Au fost utilizate aceleași pompe de vid ca și la Testul 1. Totuși, de această dată, a fost simulată funcționarea în condiții reale, fără pauze sau opriri pe timpul nopții. Testul 2 a simulat ciclul de lucru al unui utilaj de ambalare în vid. În industrie, aceasta este o utilizare des întâlnită pentru pompele de vid. Așa cum este adesea cazul cu astfel de aplicații, ambele pompe de vid au fost susținute adițional de un amplificator de vid identic. În plus, configurația și procedura de testare au fost verificate de un producător bine-cunoscut de utilaje de ambalare în vid și confirmate drept o simulare realistă. Ca exemplu de aplicație a fost ales un utilaj de ambalare cu un volum mare al camerei, așa cum este utilizat în ambalarea brânzeturilor sau produselor din carne. În mod tipic, un astfel de utilaj cu alimentare automată cu produse gestionează mai multe cicluri pe minut. În cadrul testului, utilajul a fost simulat folosind o cameră de 300 de litri și un sistem de conducte cu o lungime de 11,5 m între cameră, amplificatorul de vid și pompa de vid. Camera a fost evacuată ciclic la un nivel de vid de 5 mbar. Timpul de evacuare a depins de performanța pompelor de vid. Timpul dintre ciclurile de evacuare a fost setat la 14 secunde – o perioadă de timp tipică pentru această dimensiune a utilajelor de ambalare. Timpul de pompare necesitat de pompele de vid și consumul de energie al acestora au fost înregistrate.

Rezultate clare Rezultatele diverselor probe de funcționare au fost foarte clare: pompa de vid cu palete rotative (RVVP) evacuează mai rapid (Fig. 3) și consumă mai puțină energie decât pompa de vid cu șurub (SVP). În funcție de viteza setată a pompei RVVP, rezultă timpi de pompare mai scurți sau economii de energie mai mari. De exemplu, prin comparație, pompa RVVP este cu 11 % mai rapidă în modul de 40 Hz și economisește 42 % din consumul de putere.

Pe lângă timpul de pompare și consumul de energie, viteza de pompare și consumul de energie au fost, de asemenea, măsurate în timpul testului ca funcție a presiunii de admisie (Fig. 4). Consumul de energie specific (CES) la diferite niveluri de vid a fost calculat în baza acestor valori măsurate. Acesta oferă informații exacte privind cantitatea de wați necesară pentru extragerea unui metru cub de aer pe oră pentru a atinge un anumit nivel de vid. Și aici pompa RVVP este superioară pompei SVP la toate nivelurile de vid. Economiile de energie sunt cuprinse între 13 și 73 %. La nivelul de vid de 10 mbar (tipic în practică), pompa RVVP consumă cu 38 % mai puțină energie decât pompa SVP (Fig. 4).

O chestiune de principiu Rezultatele sunt surprinzător de clare. Pompa RVVP este un model clasic în tehnologia pompelor de vid. Pompa R5 RA 0630 C utilizată aici beneficiază de decenii de optimizare tehnică în domeniul generării de vid. În schimb, pompa SVP este, practic, un compresor transformat. Deși atât generarea de vid, cât și compresia implică extragerea de gaz, obiectivele diferite necesită soluții tehnice diferite. Pentru compresoare, raportul de compresie este de obicei de 1:10; pentru pompele de vid acesta este între 1:100 și 1:1.000 – adică mult mai ridicat. Vorbind din punct de vedere tehnic, acest lucru înseamnă că, într-un compresor cu șurub, cele două șuruburi și carcasa pot fi toate fabricate cu toleranțe mai ridicate. Cu alte cuvinte, producția este mai eficientă din punct de vedere al costurilor, iar raportul de compresie țintit de 1:100 este realizat în ciuda numărului în creștere de scurgeri interne. Totuși, acest lucru se întâmplă doar pentru că acesta este compensat prin rotația mult mai ridicată de aproximativ 7.000 rpm la sarcină maximă. Pompa RVVP, pe de altă parte, este o pompă de vid autentică, cu piese de precizie și toleranțe minime, care reduc ratele de scurgere interne la o valoare minimă și, în cele din urmă, permit un raport de compresie mult mai ridicat. Prin urmare, aceasta furnizează performanță constantă de la începutul până la sfârșitul evacuării, cu consum de energie scăzut. Astfel, funcționează numai la o turație maximă de 1.000 rpm. Turația scăzută reduce sarcina mecanică și, astfel, necesitatea de lucrări de întreținere. Acest lucru face posibilă, de asemenea, obținerea unor durate de utilizare semnificativ mai lungi și a unor costuri mai reduse de operare a utilajului pe întreaga sa durată de viață. Pompa SVP, pe de altă parte, necesită controlul separat al presiunii prin intermediul unei supape de control al admisiei pentru a preveni supraîncărcarea pompei de vid în intervalul cuprins între 1.000 și 300 mbar. Între presiunea atmosferică și vidul grosier, aceasta funcționează cu performanță redusă semnificativ. Acest aspect și designul bazat pe construcția compresoarelor aduc o contribuție semnificativă la mărirea timpului de pompare. Exact aceste diferențe au, în cele din urmă, impact asupra rezultatelor testului comparativ.

Concluzie Testul 2 a fost realizat în condiții realiste. Merele au fost comparate cu mere – cu alte cuvinte, au fost colectate și comparate datele reale privind performanța la generarea de vid.

Rezultatele testării confirmă superioritatea celei mai bine vândute pompe de vid din această clasă de performanță.